Dar chiar si asa, sunt anumite persoana din viata mea care nu isi au locul acolo. Asta in sensul ca eu nu invat nimic de la ele si viceversa. Nu au nici un rost in viata mea , sunt inutili si fara scop.
Mi-a luat mult timp sa imi dau seama ce cauta ei in viata mea si de ce nu ii indepartez. Deci, genul asta de oameni ii pot cataloga drept caractere din povestea vietii mele. Astfel am ajuns de la dezgust la apreciere, considerand ca un caracter din viata mea este mult mai memorabil si longeviv decat o "mare" vasta de prieteni. Necinstit, dar adevarat. Toata aprecierea mea pentru oamenii care preferea mai de graba sa aleaga sa imi fie un caracter ci nu un prieten.
Sunt multe caractere fara de care nu as fi putut mortaliza o perioada a vietii mele. In caz contrar cel mai probabil as fi uitato.
Exista genul de caractere care marcheaza o perioada, fara sa reapara in viata mea, sau , sa nu mai reprezinte caracterul respectiv. Si exista si genul de caractere care marcheaza o viata intreaga. Asa-zisii " cu-adevarat-prieteni" , Sunt de fapt oamenii care reprezinta pentru mine un personaj secundar din povestea vietii mele.>>
"Si cu asta in cap, am inaintat" cum ar spune-o el. Este una din teoriile lui care am indragit-o foarte mult, deoarece am reusit sa aplic si eu asta la randul meu aceiasi teorie. Acum, el este un simplu caracter din viata mea care stiu ca nu il voi revedea , si nu l-am apreciat atata timp cat a fost langa mine. Imi este dor de el, sau, mai bine spus imi este dor de personalitatea acestui caracter. In primul rand, sexualitatea cuvintelor lui ,lascivitatea lui sentimentala de proportiile cele mai animalice cunoscute, bestialitatea gandirii, perversitatea bruta din ochii lui, capacitatea de a transmite un val de aluzii printr-un singur si scurt zambet si abilitatea lui de a combina toate astea cu bunatatea lui pura.
Banuiesc ca pot adauga ceva in teoria lui , mai ales ca acum este si teoria mea. Exista si genul de caractere care, te amprenteaza pe tine ca si personajul principal al povestii vietii tale.
El nu va ramane doar un caracter, pentru ca este personajul care a picurat un pic de negru in esenta mea...
Un comentariu:
reciprocitatea si prietenii sint doua termene care nu se prea potrivesc, spui ca te regasesti in prieteni si ca ai prieteni pe care sa te poti baza ? Eu iti spun tocmai inversul, bazaza-te pe tine insuti si apoi pe prieteni, nu apela la nimeni decit in ultima instanta, cind nu mai ai de ales, cind, TU, ai facut tot ce tine de tine. Lasa viciile, nu sint decit un mijloc de a cunoaste alte noi vicii, femeile sint un viciu, berea e un viciu, drogurile sint un viciu, insa viata e cel mai mare viciu, de care nu scapi decit la final, si atunci, vorba unui amic comun, Everything is gonna be alright, everything is gonna be ok.
Imi plac povestioarele tale, si modul de a disimula adevarul realitatii. Limiteaza-te la iarba si totul o sa fie ok.
P.S. O sa mai trec pe aici, doar daca miine imi promiti ca de miine o sa te lasi.
Arivederci si sayonara.
Trimiteți un comentariu