Detest

Vazandu-ma din al treilea ochi... la persoana a treia , vazandu-ma sub mine... din alt punct de vedere. Geniu-mi plictisit a inceput sa analizeze. Sa ma analizeze... Scarbit de mine ochiul s-a inchis, persoana a treia a disparut ramanand doar doua insumandu-ma pe mine. Eu cel de deasupra devenind eu cu privirea in sus, in loc de puncte de vedere acum vad doar puncte ce alcatuiesc doar stele.

Regret si apreciez ca pot avea curajul de a-mi recunoaste ce m-a scarbit la mine. Caci ce m-a scarbit la mine acum ma scarbeste la toti. Sunt ei la fel ca mine, ori sunt eu la fel ca toti?Curajul mi-a inflorit dintr-o idee: Nu sunt cu nimic mai mult ca altii, sunt totalitatea lor plus mine.Nu-mi place sa vorbesc murdar despre mine, asa ca prefer sa vorbesc despre tine, cel ce citeste...

Ma scarbesti cu toate intentiile tale ascunse in actiuni, ramanand un devorator egocentrist fara pic de viatza, caci fiorurile pe care ti le trezesti doar tu te bucuri de ele. Detest necurajul tau de a te bucura de clipele tale de glorie, dar... cum ai putea... cum te-ai putea bucura de tine cand stii atat de bine ca ai atins teluri pretinzand altceva, ramane sa te bucuri doar in tine. Ma cutremuri, facandu-mi ultimul ghem de mancare sa-mi izbeasca gatul tragandu-mi colturile gurii spre pamantul pe care nu ai merita sa fi. Pentru ca in esenta ta suferi cu adevarat pentru ce nu esti!

Iar daca nu e asa, si chiar daca e... Simte-te si tu scarbit de mine. Cu conditia sa te simti intai pe tine.

Ce am vazut si ce-am crezut

Am vazut odat' o piatr', si c-o mana o apuc. De sub ea iese o teasta, dintr-aceasta un picior. Si scuipai uimit pe teasta, si-mpietrira ei cu toti. Lung ridicai privirea si-s in tramvai tot. Om cu om se randuira sa ma certe totii oare? Sau stau ei cu bara-n mana sa tina teava-n picioare?

Politicos cedez veceul , pentru altul mai batran , sa se cace el in public! Eu nu pot ca n-am sapun. Lunecand ajung la usa, sunt slinos de toti d-aici , si asa ma vede-o fata, mi-s immuiat tot. Dintr-un par ii curge-o bucla pe obrazul ingrijit . Din jacheta, iese-o fusta . Si imi zice sa ma-ntorc! Nu ascult si merg 'nainte , ca acolo nu ma-ntorc. Curajos cobor o scara ... si ma-mbata un miros, Pute-a coacaze si-a ceapa... Iar coacaze... nu stiu ce sunt. Pe buton, prezic o apasare, ce-ntarzie si ma-ntorc nervos, de-mi da unu o stare de cavaler pompos. Ea e luata ca atare si in mers cavaleresc pasesc, pan' la prima raz' de soare un' m-apuca un stranut. Apai, judec sa-l dau tare! Altfel nu stranut deloc. Am uitat acum de stare si-mi stranut jenat pe bot. Ma sterg si ca urmare, trag aer mult de tot. Curul tramvaiului se duce, el si toti acei oameni ma lasa-ntr-o ghicitoare, ca-n ast loc n-am fost deloc.

Gandu-mi suier-a plimbare , s-o apuc nebun de tot, de-mi fugi pamantu-n picioare pan' ma trezesc in alt loc. Alta lume si alt soare ma-nconjoara in ast loc. Doar ca nu stau in picioare iar sub coate i-un mileu. Chipu-mi da a rusinare si ma dragali pe loc. Trupu-mi da a nepasare, da-l vreau atins tot. Si cand ridicai privirea... Mare pelican cu cioc, limba ii era din snururi si din ochi ii cade-un dop. Curios unde care, caut sa-l tintesc pe loc. Sub mine-i o cacastoare iar in mana, acel dop! Nu-i al meu, il pun la loc. Cand ma-ndepartai i-o piatr', aduc mana nu-o apuc!

Cugetari

Singur... Este atunci cand gandurile tale nu se aseamana cu ale majoritatii. Iar si mai singur este atunci cand gandurile tale nu se aseamana cu ale nimanui. Mai singur de atat( desi pare o exagerare) este atunci cand gandurile tale sunt identice cu ale celorlalti, dar au toalmente alt inteles. Un intales dual si universal superior.

Singuratatea este lucrul pe care il pretuiesc cel mai mult si nu pentru invataturile ei, ci pentru suferinta din care se pare ca invat permanent.

Iubire... Este atunci cand pretuim ceva (orice ar fi ) mai mult decat pe sine. Straniu sentiment... caci atunci cand pretuirea de sine este practic nula, suntem pacaliti de catre orice lucru empiric, astfel deteriorand pretiosul sentiment de care nu ne putem lipsi.

Uitarea... Este catalogarea evenimentelor insignificative si impunerea noastra de a retine doar majoritatea evenimentelor considerate de noi constructive sau importante.

Totusi uitarea este iluzorie caci nu uitam cu adevarat decat evenimentele in totalitate inutile. Pornind de la premisa ca nici un eveniment nu este inutil, decat pe o perioada finita de timp, devenind util ulterior.

Acestea fiind spuse...

In SINGURATATE am IUBIT UITAREA!