joi, 13 ianuarie 2011

Fript!

Privind toate limitele ca pe un punct de pornire catre locuri de joaca ale psihicului superior. Al carei puritate umbreste ideile si idealurile fixiste aduse de societate si mediul inconjurator. In primul rand el este singurul care se separa de la sine. Fapt care afirma raritatea si specialul fata de majoritate, dar nu si fata de minoritatea exclusa.
Nesupunerea la etichete impuse nu trebuie inteleasa ca dovada de rebeliune, anarhism , non-sens, etc. Deoarece intr-un psihic de acest rang nu incap astfel de sentimente mizere. Doar aprecierea fata de sine.
Functionand conform unor sinapse strans stabilite si cu o baza infinit stabila. Ceea ce poate insemna ca psihicul experimentat va urma instinctiv anumite decizii indiferent de starea sentimentala a individului. El ramane lucidul absolut si observatorul universal. Astfel, abilitatea individului consta in a recunoaste si creea un nou sistem de valori diferit fata de cel impus.
Odata ce nu te mai supui unui sistem de valori care protejeaza majoritatea, alegandu-ti singur valorile tale nu vei mai fi protejat de valori impuse. Astfel, protectia fata de sine devenind o responsabilitate directa. Iar orice om care-si poate lua o asemenea responsabilitate ar trebui apreciat si in nici o forma ridiculizat, ignorat sau exclus.
Limita mea este timpul. Capcana tuturor intrebarilor.

Coteț

Am smuls peretii ce alcatuiesc infernul. Pulbere, miros si moarte e tot ce am simtit. Din pereti imi fac o cusca, sa tina'ntepenit jumatate din sfera din care sunt alcatuit. Ma'ngrozeste vejnic gandul ca undeva 'ncolteste-o puritate. Iar daca musai am dreptate, vai de mine si de toate. Nu vreau sa-mi revad reversul, si nici sa se infrupte din aceiasi puritate.

Desi sta inclestat si zace, uneori rasuflarea i se scurge-n realitate. Si-atunci pulbere, miros si moarte se asterne pe vietuitoarele de plante.